Bunatatea incepe cu tine

Primul om cu care e nevoie sa fii bun ești tu. Pe urmă ceilalți. Ei oricum vor primi din bunătatea ta doar daca tu ți-ai dat voie sa fii bun cu tine însuți. Pentru că bunătatea poate fi un dar al Divinității sau blestem. Totul depinde cum te raportezi la ceilalți.

Omul are de ales intre a fi bun sau rău. Dar nu poate fi cu adevărat bun daca nu și recunoaște partea rea și nu o acceptă ca fiind indispensabila vieții. Partea aceea rea din tine nu este altceva decât binecuvântare deghizata. Multe alte daruri cu care ai venit pe pământ stau îngropate acolo, alchimia se produce doar in prezenta iubirii de sine.

Oamenii au fost izgoniți din Rai pentru că au mușcat din măr. Atunci a fost prima dată când omul a făcut ceva nepermis. Poate pentru că avem în noi sămânța răzvrătirii … sau a curiozității? Cam tot de atunci oamenii caută calea către tot ceea ce înseamnă Raiul, uitând ca au toate resursele necesare să ajungă in Rai chiar în timpul vietii. Raiul este prea des perceput ca fiind un tărâm, un loc și prea rar că fiind o stare interioara. Omule … ești și Rai și Iad, aici, pe pământ. Bunătatea este cheia care deschide poarta Raiului din interiorul tau. Fiind bun cu tine însuți, prinzi încredere … îți cresc aripi pentru că incepi sa speri. Speranța e in directa legătură cu încrederea pe care i-o acorzi Divinului în viața ta.

Bunătate, Speranța și Curaj sunt cele trei catalizatoare pentru a-ți crea propriul Rai, aici, acum. Și sunt legate între ele. Când apare una, apar și celelalte. Totul e sa permiți Divinului sa se manifeste prin tine. Să vezi perfecțiunea in imperfecțiune, să înțelegi și să ierți. Curajul nu apare înaintea iertării de sine și de ceilalți. Speranta nu apare daca nu simți bucurie și recunoștință și Bunătatea nu apare daca nu te uiți la toate părțile tale negative … etichetate ca fiind rele.

Este atât de ușor de înțeles că omul este bun, că este iubire, că este esența divină atunci când știi că răutatea le aparține celor suferinzi de neiubire. Pentru că cel mai mult avem nevoie de iubire. Cum corpul nostru are nevoie de aer ca să rămână viu, așa are nevoie sufletul nostru de iubire că să rămână bun. Sau să redevină bun. Magia continua atunci când oferi iubire celor care au nevoie mai mult decât tine. Pentru că tu ai ajuns sa te încarci singur cu iubire de la sursa unică. Abia atunci poți oferi iubire fără să secatuiesti, atâta câtă e nevoie până ceilalți se vor acorda la notele iubirii universale, energie infinită.

Pentru că, nu-i așa, ești plin de Speranță!

M.T.